2022, Volume 19, Issue 3

Back to the Table of Contents

Ana-Maria Gînsac
Alexandru Ioan Cuza University
Iași, Romania

Dinu Moscal
A. Philippide Institute of Romanian Philology of the Romanian Academy
Iași, Romania

Mădălina Ungureanu
Alexandru Ioan Cuza University
Iași, Romania

The Names of Russia in Pre-modern Romanian: Problems of Translation

Voprosy onomastiki, 2022, Volume 19, Issue 3, pp. 177–194 (in French)
DOI: 10.15826/vopr_onom.2022.19.3.036

Received on 4 July 2021

Abstract: The article discusses the names of Russia and their formal variation in texts translated into Romanian during its pre-modern stage (ca. 1780–1830). In this period, the diversity of source languages (French, German, Italian, Serbian, Modern Greek) generated denominative and formal variation of the foreign names in translation. Other causes of this variation are the lack of translation criteria, the different alphabets and phonetic systems (Latin, Greek and Romanian-Cyrillic) that entered in contact, the role of the dominant culture languages (Latin and Greek), the preexisting traditional forms of the names and translation through intermediate sources. These factors explain the circulation of several choronyms for Russia and their lack of formal consistency in this period. The formal variation in the sources often implies a variation in Romanian from one text to another or within the same text. Although the source language usually influences the Romanian forms of the names, the Greek traits frequently appear in the texts translated from Latin-scripted sources due to the long-time and higher cultural prestige of this language. Accordingly, in the case of the name Russia, this influence is felt at the phonetic level (Rosia) and at the suprasegmental level (the paroxytone instead of the proparoxytone accentuation). Similarly, the variants Moscva and Moscfa are adaptations of the Russian Moskva. On the other hand, the translators could not ignore the reader and sometimes substituted the names from the source with a Romanian denominative expression (e.g. Împărăţiia Moscului and Ţara Moschicească for Moscovia). The names of Russia and their variants in the pre-modern Romanian provide an example of the possibilities of transposing a foreign proper name into Romanian and, at the same time, reflect the essential linguistic characteristic of the proper name, that is the very close association between the signifier and the named individuality.

Keywords: choronyms; Russia; translation strategies; adaptation; substitution; accent; premodern Romanian.

References

Aixela, J. F. (1996). Culture-Specific Items in Translation. In R. Álvarez Rodríguez, & V. M. Carmen África (éd.), Translation, Power, Subversion (pp. 52–78). Clevedon ; Philadelphia ; Adelaide : Multilingual Matters.

Arvinte, V. (2008). Român, românesc, România (3ème éd.). Iași : Casa Editorială Demiurg.

Boutourlin, P. (1874). Les noms propres étrangers. Leur orthographe et leur prononciation. Bruxelles : Combe et Vande Weghe.

Buf. fr. = Buffier, C. (1759). Géographie universelle, exposée dans les différentes (2ème éd.). Paris : Pierre-François Giffart.

Buf. it. = [Buffier, C.] (1775). Geografia universale del P‹adre› Buffier <...> con un nuovo Trattato della Sfera e d’una Dissertazione sopra l’origine e progresso della Geografia, dal P‹adre› Francesco Jacquier. Rome : Venanzio Monaldini.

Buf. roum. = [Buffier, C.] (1795). De obște gheográfie pe limba moldovenească, scoasă de pe Geográfie lui Búfiér după orînduiala care acum mai pre urmă s-au așăzat în Acadé mie de la Parízi, <...> s-au tipărit de ierodiacon Gherásim. Iași : Pável Petrov.

Camară, I. (2017). Millot, Istorie universală (Buda, 1800) [Éléments d’histoire générale, Buda, 1800]. In A.-M. Gînsac, I. Camară, D. Moscal, M. Ungureanu, Practici de traducere a numelor proprii în scrisul românesc premodern (1780–1830) [Pratiques de traduction des noms propres dans le roumain prémoderne : 1780–1830] (pp. 49–53). Iași : Editura Universităţii « Alexandru Ioan Cuza ».

Cat. gr. = [Catiforo, A.] (1737). Βίος Πέτρου τοῦ Μαγάλου, Αὐτοκράτορος Ῥουσσίας <...>, παρὰ Κυρίου Ἀλεξάνδρου Καγκελλαρίοθ (T. 1). Βενετία : Σάντου Πέκωρα.

Cat. it. = Catiforo, A. (1736). Vita di Pietro il Grande, imperador della Rusia, estratta da varie Memorie pubblicate in Francia e in Olanda. Venice : Francesco Pitteri.

Cat. roum. = [Catiforo, A.] (1783). [Istoria rușilor și viaţa Marelui Petru, monarhul rușilor <...>, Brașov, traduction effectuée avant 1783, copiée par Zamfir Marco en 1788]. Ms. no 3161 (pp. 1–186). Biblioteca Academiei Române, Bucharest, Roumanie.

Costa, T. (1958). Numele proprii latineșt i în românește [Les noms propres latins en roumain]. Limba română, 7(4), 70–77.

Costin, M. (aut.), & Panaitescu, P. P. (éd.). (1944). Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă încoace [Chronique du pays de Moldavie à partir d’Aron Vodă]. Bucharest : Fundaţia regală pentru literatură și artă.

Creţia, P. (1958). Numele proprii grecești în românește [Les noms propres grecs en roumain]. Limba română, 7(2), 54–59.

Dom. fr. = Domairon, L. (1805). Les rudimens de l’histoire en trois parties scolastiques, adoptés par la commission des livres classiques, pour l’usage des lycées et des écoles secondaires (3ème éd.). Paris : Deterville.

Dom. gr. = [Domairon, L.] (1812). Δομαιρὼν Επιτομὴ Ιστορίας Γενικής (T. 1–3). Βιέννη : Τυπογραφίᾳ Σχράεμβλ.

Dom. roum. = [Domairon, L.] (1826–1827). Prescurtarea istorii universale, tălmăcită după cea ellinească în limba noastră românească. Bucharest : Priveleghiiata Tipográfie.

Escoffier, H. (1912). Les noms propres de la Géographie et leur prononciation. Paris : Société parisienne de livres et fournitures classiques.

Gheţie, I. (1982). Introducere în studiul limbii române literare [Introduction à l’étude de la langue littéraire roumaine]. Bucharest : Editura Știinţifică și Enciclopedică.

Gînsac, A.-M., & Ungureanu, M. (2020). Writing Foreign Toponyms in Premodern Romanian (1780–1830). In M. Löfdahl, M. Waldispühl, & L. Wenner (éd.), Namn i skrift. Names in Writing. Handlingar från NORNAs 48e symposium i Göteborg den 29–30 november 2018 (pp. 79–96). Göteborg : NORNA.

Grass, Th. (2006). La traduction comme appropriation : le cas des toponymes étrangers. Meta, 51(4), 660–670.

Ken. roum. = [Kenghelaţ, P.] (1824). Istoria universală sau a tooată lumea, după întocmirea D. Pável Kenghélaţ, arhimandritul Mănăstirei Sf‹î›ntului Gheórghie în Bănat, acum întîia oară pre limba romanească prefăcută și așezată de Ioánn Theódorovici (Pars 1). Buda : Crăieștii Universitate din Pésta.

Ken. serb. = [Kenghelaţ, P.] (1821). Pavlom Kengeletsem, <...> Vsemirnago sbytiaslovia, chast pervaia [Sur les événements dans le monde, première partie]. Buda : Pismeny Kralevskogo Vseuchilischa Peshtanskogo.

Loeblein, E. (1860). Anleitung zur richtigen Aussprache geographischer und geschichtlicher Eigennamen. Neu-Ulm : Selbstverlag des Herausgebers.

Luze, É. de (1883). La transcription et la prononciation des noms géographiques étrangers. Paris : Ernest Leroux.

Mill. all. = [Millot, C. F. X.] (1794). Universalhistorie alter, mittler und neuer Zeiten, aus dem Französischen, mit den Zusätzen von Wilhelm Ernst Christiani (Bd. 1). Vienne : Franz Haas.

Mill. fr. = Millot, C. F. X. (1790). Éléments d’histoire générale (1ère partie). Paris : Chez Durand Neveu.

Mill. roum. = [Millot, C.] (1800). Istorie universală, ádecă de obște, întocmită prin signior Mílot <...>, iară acum întîia dată tălmăcită în limba românească (T. 1). Buda : Crăiasca Tipografie Orientalicească a Universitatei Péștii.

Moldovanu, D. (2014). Introduction. In D. Moldovanu (coord.), Micul dicţionar toponimic al Moldovei (structural și etimologic) [Le petit dictionnaire toponymique de la Moldavie (structurel et étymologique)]. (Partie 1, pp. xix–xxxii). Iași : Editura Universităţii « Alexandru Ioan Cuza ».

Müllers, A. (1903). Allgemeines Wörterbuch der Aussprache ausländischer Eigennamen. Leipzig : Verlag von E. Haberland.

Nandris, O. (1963). Phonétique historique du roumain. Paris : Klincksieck.

Neculce, I. (aut.), & Ștrempel, G. (éd.) (1982). Letopiseţul Ţării Moldovei și O samă de cuvinte [Chronique du pays de Moldavie et Quelques paroles]. Bucharest : Minerva.

Piru, Al. (1970). Istoria literaturii române [L’histoire de la littérature roumaine]. (T. 2). Bucharest : Editura Academiei Române.

RONAME — Gînsac, A.-M., et. al. (éd.) (2022). Roname: A corpus of Proper Names in the Romanian Pre-modern Writing (1780–1830). htt p://textavenue.com:8080/exist/apps/roname/scripts/entry.xq

Rum. all. = [Rumpf, J. D. F.] (1814). Alexander I, Kaiser von Russland. Ein Regierungs- und Karaktergemälde. Berlin : G. Hayn.

Rum. roum. = [Rumpf, J. D. F.] (1815). Arătarea stăpînirei și a caracterului lui Alexándru I, împăratul a toată Róssia, întocmită prin I. D. F. Rumpf. Buda : Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungá riei.

Sakhno, S. (2006). Nom propre en russe : problèmes de traduction. Meta, 51(4), 706–718. https://doi.org/10.7202/014336ar

Schnakenburg, J. F. (1835). Orthographisches Wörterbuch der gesammten alteren und neueren Geographie und der Eigennamen der Personen. Leipzig : Verlag von Johann Ambrosius Barth.

Thor. fr. = [Thornton, Th.] (1812). État actuel de la Turquie, ou description de la constitution politique, civile et religieuse du gouvernement et des lois de l’Empire Othoman (T. 2). Paris : J. G. Dentu.

Thor. roum. = [Thornton, Th.] (1826). Starea de acum din oblăduirea gheograficească, orășenească și politicească a Prinţipaturilor Valahiei și a Moldaviei. Buda : Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungar.

Ureche, G. (aut.), & Giurescu, C. (éd.) (1916). Letopiseţul Ţării Moldovei pînă la Aron Vodă (1359–1595) [Chronique du pays de Moldavie jusqu’à Aron Vodă (1359–1595)]. Giurescu : Socec.